Maimuțele de pe Venus



****
„Anul 257, a-X-a mare resetare.
În economia pentru maimuțe sunt lăsați pe piață din ce în ce mai puțini bani.
În economia hienelor, bani mulți se fac pe munca maimuțelor, impunându-le taxe și impozite pentru orice.
Maimuțele se încaieră între ele pentru a lua cât mai mulți din banii la care pot ajunge, și apoi se reped să-i cheltuie pe banane de firmă și pe călătorii în rezervații cu renume.
În acest timp, paznicii mută gardul împrejmuitor în fiecare noapte, micșorând arealul în care maimuțele se pot deplasa.
Suntem câteva maimuțe care am înțeles că în final nu va mai fi loc pentru nici o maimuță. Am încercat în van să le spunem celorlalte despre planul hienelor.
-Ia o banană, ne răspund maimuțele care nu vor să creadă. Nu se poate așa ceva. Au mutat puțin gardul ca să ne fie nouă mai bine. Erau lei acolo și puteau să ne facă rău. Doar ne-au explicat paznicii. Totul e pentru binele nostru. Relaxează-te. Mai ia o banană. Sunt gratis, de la ajutoare. Vezi, ne dau și banane gratis. Relaxează-te. E bine.
Nici paznici nu au înțeles ca atunci când nu vor mai fi maimuțe, ei nu vor mai avea nici un rol.”
***
„Anul 267, a-X-a mare resetare. (Anul 0 a-XI-a mare resetare)
Am rămas 5 maimuțe.
Este evident planul hienelor dar celelalte 4 maimuțele trăiesc în lumea virtuală iar eu mi-am pierdut instinctul de apărare. Oricum suntem prea puține ca să conteze. Altădată s-ar fi putut....
Paznicii trăiesc euforia puterii totale laolaltă cu disperarea că vor pierde puterea și privilegiile.
Hienele o duc bine.”
***
Fragmente din cartea apocrifă găsită în peștera ce se crede ca a fost ultimul adăpost al ultimelor maimuțe de pe Venus și care a fost cumpărată de către Institutul de Istorie al Sistemului Solar de la Consiliul Hienelor de pe Venus, plătind pentru ea, contravaloarea producției planetei Venus pe 10 ani.



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Căci sunt pe lume și de-acei, Ce cred că viața e o toană, Și ce e azi nu a fost ieri, Iar mâine, e doar vară. Și pentru ei nimic nu-i bun, În suflet să vibreze, Aruncă tot cu grabă-n drum, Pustiul să-și păstreze. Iubire, cald, lumina sfântă, Cuvinte oarbe și apuse, Fără de sens în mintea frântă De viața cu deșarte vise. Căci sunt pe lume și de-acei Ce poartă-n întuneric, Pe cei ce vor sa fie pentru ei, Lumină și drept sfetnic.
Citiți mai multe

Cândva, oamenii

Cândva, oamenii își justificau autosuficiență achiesând la teorii inventate de oamenii sistemului special pentru ei, pentru a le da motive de mândrie în a fi auto-suficienți și hedoniști. Astăzi, teoriile au devenit prea complicate pentru ei. Acum doar proslăvesc autosuficiența și hedonismul. Urmează ca ei să predea viața lor cu totul inteligenței fără suflet devenită, cu ajutorul lor, acel lucru fără de care nu vor ști și nu vor putea (supra)viețui și care le va da iluzia împlinirii.  Bineînțeles în hedonismul absolut împletit cu ignoranța supremă. 
Citiți mai multe

Vremuri de inchinare la patimi

 Trăim vremuri în care ne închinăm patimilor. Trăim prin ele, pentru ele.   Încă mai suntem lăsați să alegem. Ni se arată pisica și apoi suntem lăsați să alegem. Din păcate suntem blocați în aceeași buclă temporală în care îl alegem mereu pe Baraba. Zi de zi, ceas de ceas, alegem plăcerea în locul virtuții, îndestularea în locul cumpătării, mândria în locul modestiei, războiul în locul păcii, minciuna în locul adevărului, batjocura în locul respectului, vulgaritatea în locul elocinței, ignoranța în locul cunoașterii, sexul in locul iubirii, întunericul în locul luminii. Să avem e mai prețios decât sa fim, trupul e mai important decât spiritul. Aceste vremuri se pot încheia într-un singur fel.
Citiți mai multe