Târziul din noi

În continuare ne dorim pentru copii noștri o poziție cât mai buna in sistem, să aibă un salariu mare și o viață îndestulată.

Să fie utili sistemului iar sistemul sa îi răsplătească. Cu cat vor fi mai utili, cu atâta răsplata va fi mai mare.

Vorbim despre sistemul creat pentru a înrobi omul, pentru a-l reduce la condiția de gregar trepanat fără voință si dorințe proprii.

Sistemul care ne frânge pe genunchi și ne anulează drepturi si libertăți.

Sistemul care oficial declară că trebuie să fim cu 90% mai puțini.

Această civilizație se indreaptă spre extincție în sunetul fastuaselor absolviri ce consfințesc intrarea copiilor noștri in rândul călăilor ce vor strivi generația următoare, așa cum noi am distrus generația lor schimbând fericirea lor, visele lor pe comoditatea noastră, pe plăcerile noastre vinovate.

Unii spun ca așa e viața.

GREȘIT.

Așa ai fost educat, programat să crezi.

Viața este așa cum o clădim secundă cu secundă prin intenția noastră, prin visele noastre.

Dar noi am uitat să visam și ne limitam la dorințele induse care ne omoară spiritul și ne adâncesc în patimi.

Știu că mulți nu vor înțelege.

E deja târziu pentru ei.

Și din păcate, pentru că ei sunt mai mulți, târziul lor devine al nostru, al tuturor.