etichete de pervetire

Sincer nu m-a interesat niciodata cine este denumit ILUMINATI.
De aceea am si eu cateva intrebari si as vrea ca raspunsurile sa nu ma trimita la tomuri scrise de oameni ce au crezut ca detin adevarul absolut.
Exista un grup care se considera mostenitorul adevartilor iluminati si care promoveaza valorile spirituale si binele general?!
Aceatsa mostenire este autoasumata sau este certificata intr-un fel care sa demonstreze continuitatea?
Ce actiuni a intreprins acest grup de-a lungul istoriei pentru a evita derapajul societatii? De ce nu a avut succes? Sau a avut?
Dincolo de aceste intrebari, am cateva observatii personale intarite de lecturi/vizionari a unor lucrari/prelegeri ale unor oameni care dau dovada de o profunda intelegere a timpurilor noastre.
Parerea mea.


Destructurarea realitatii si construirea alteia pe placul celor aflati la comanda este o realitate.
Aceasta se face mai ales prin deturnarea sensurilor si crearea de confuzie intre termeni/denumiri/concepte/valori pana la ducerea lor in derizoriu sau acolo unde vor ei.
De aceea semantica nu mai poate aduce farama de adevar specifica stapanirii termenilor si de ce nu, a definirii.
Discutii pot fi multe dar dintotdeauna defintiile au fost conventii de denumire intre cei ce puteau crea curente de opinie si/sau puteau fi vectori de raspandire in colectivitati suficient de mari sau de notorii pentru a putea impune o anumita definitie.
De aceea eu am fost permanent mai interesat de actiunile unei entitati decat de discursul sau sau de denumirea/ autonumirea sa.

Etichetele sunt primul pas in pervetirea mintii.
Urmeaza regulile, legile si astfel uitam de moralitate, condescendenta, toleranta, generozitate si alte atribute naturale ale unui OM.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Căci sunt pe lume și de-acei, Ce cred că viața e o toană, Și ce e azi nu a fost ieri, Iar mâine, e doar vară. Și pentru ei nimic nu-i bun, În suflet să vibreze, Aruncă tot cu grabă-n drum, Pustiul să-și păstreze. Iubire, cald, lumina sfântă, Cuvinte oarbe și apuse, Fără de sens în mintea frântă De viața cu deșarte vise. Căci sunt pe lume și de-acei Ce poartă-n întuneric, Pe cei ce vor sa fie pentru ei, Lumină și drept sfetnic.
Citiți mai multe

Cândva, oamenii

Cândva, oamenii își justificau autosuficiență achiesând la teorii inventate de oamenii sistemului special pentru ei, pentru a le da motive de mândrie în a fi auto-suficienți și hedoniști. Astăzi, teoriile au devenit prea complicate pentru ei. Acum doar proslăvesc autosuficiența și hedonismul. Urmează ca ei să predea viața lor cu totul inteligenței fără suflet devenită, cu ajutorul lor, acel lucru fără de care nu vor ști și nu vor putea (supra)viețui și care le va da iluzia împlinirii.  Bineînțeles în hedonismul absolut împletit cu ignoranța supremă. 
Citiți mai multe

Vremuri de inchinare la patimi

 Trăim vremuri în care ne închinăm patimilor. Trăim prin ele, pentru ele.   Încă mai suntem lăsați să alegem. Ni se arată pisica și apoi suntem lăsați să alegem. Din păcate suntem blocați în aceeași buclă temporală în care îl alegem mereu pe Baraba. Zi de zi, ceas de ceas, alegem plăcerea în locul virtuții, îndestularea în locul cumpătării, mândria în locul modestiei, războiul în locul păcii, minciuna în locul adevărului, batjocura în locul respectului, vulgaritatea în locul elocinței, ignoranța în locul cunoașterii, sexul in locul iubirii, întunericul în locul luminii. Să avem e mai prețios decât sa fim, trupul e mai important decât spiritul. Aceste vremuri se pot încheia într-un singur fel.
Citiți mai multe