Cautarea recunoasterii

Lipsiti de lumina din noi, neputand sa ne raportam la masura ei, cautam recunoasterea exterioara.

O cautam atat de avzi de ea, incat, atunci cand primim aprecierea, in disperare si cunostinta de cauza, o confundam cu recunoasterea.

Nu am inteles ca, atunci cand am renuntat la visul nostru (fericirea), pentru visul lor (bani si putere), ne-am vandut lumina.

Acum, purtati de dorinte induse, tesem visul lor zi de zi atata timp cat spiritul nostru ne mai acorda o sansa.


Uneori, unii, contientizeaza lipsa de eternitate a visului lor si cauta lumina.

Unii obosesc doar gandindu-se la asta, altii abandoneaza drumul plin de plata dorintelor false, iar putinii care reusesc sa ajunga la ea, plang dupa viata pierduta in negura.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Cândva, oamenii

Vremuri de inchinare la patimi