Din păcate

Din păcate, nu toţi avem aceeaşi putere de simţire, şi cea de întelegere prea lesne o simulează cei ce nu pot inţelege.
Din păcate toţi avem patimi şi trăim prin patimile noastre.
Din păcate, dorinţele ne guvernează şi nu nevoile.

Din puţinii care avem putere de simţire, mulţi sunt corupţi de puterea ce le-o poate da simţirea asupra celor orbi.
Cum am putea înălţa conştiinţa lor în condiţiile în care tot ce îi înconjoară îi îndrumă către o viaţă a împlinirii instinctelor?!

Ce cale (de preferinţă cât mai scurtă) putem să le arătăm tuturor (indiferent de puterea lor de simţire şi întelegere) pentru a-i câştiga de partea noastră?!

Fiecare om e unic şi de aceea fiecare cale trebuie să fie unică.
Putem fi modele inspiraţionale şi fiecare îşi va alege calea potrivita.
Pentru unii calea potrivită este să distrugă tot ce e bun, frumos, curat.
De ce?!
Aşa au ales.

Întrebarea care mă macină pe mine este: Sunt cei ce au ales greşit responsabilitatea noastră?!
Dacă ar fi să gândim totul prin prisma interconectării universale a energiilor şi vibraţiilor, răspunsul ar fi : DA.
Şi atunci, ce e de făcut?!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Căci sunt pe lume și de-acei, Ce cred că viața e o toană, Și ce e azi nu a fost ieri, Iar mâine, e doar vară. Și pentru ei nimic nu-i bun, În suflet să vibreze, Aruncă tot cu grabă-n drum, Pustiul să-și păstreze. Iubire, cald, lumina sfântă, Cuvinte oarbe și apuse, Fără de sens în mintea frântă De viața cu deșarte vise. Căci sunt pe lume și de-acei Ce poartă-n întuneric, Pe cei ce vor sa fie pentru ei, Lumină și drept sfetnic.
Citiți mai multe

Cândva, oamenii

Cândva, oamenii își justificau autosuficiență achiesând la teorii inventate de oamenii sistemului special pentru ei, pentru a le da motive de mândrie în a fi auto-suficienți și hedoniști. Astăzi, teoriile au devenit prea complicate pentru ei. Acum doar proslăvesc autosuficiența și hedonismul. Urmează ca ei să predea viața lor cu totul inteligenței fără suflet devenită, cu ajutorul lor, acel lucru fără de care nu vor ști și nu vor putea (supra)viețui și care le va da iluzia împlinirii.  Bineînțeles în hedonismul absolut împletit cu ignoranța supremă. 
Citiți mai multe

Vremuri de inchinare la patimi

 Trăim vremuri în care ne închinăm patimilor. Trăim prin ele, pentru ele.   Încă mai suntem lăsați să alegem. Ni se arată pisica și apoi suntem lăsați să alegem. Din păcate suntem blocați în aceeași buclă temporală în care îl alegem mereu pe Baraba. Zi de zi, ceas de ceas, alegem plăcerea în locul virtuții, îndestularea în locul cumpătării, mândria în locul modestiei, războiul în locul păcii, minciuna în locul adevărului, batjocura în locul respectului, vulgaritatea în locul elocinței, ignoranța în locul cunoașterii, sexul in locul iubirii, întunericul în locul luminii. Să avem e mai prețios decât sa fim, trupul e mai important decât spiritul. Aceste vremuri se pot încheia într-un singur fel.
Citiți mai multe