Nimic nu-i vesnic pe Pamant

Mai jos, e o parte dintr-un cantec pe care l-am facut cu fratele meu in adolescenta.

Eu te-am chemat de-atatea ori,
Si ai venit sa pleci cu primii zori.
Eu te-am chemat, acum te-alung din gand,
Nimic nu-i vesnic pe pamant

Sa recunoastem ca inima ne doare,
Cu gand la timpul ce-a trecut,
Sa recunoastem, ca dragostea mai moare,
Nimic nu-i vesnic pe pamant.

Sper sa pot recupera tot libretul cantecului si sa il postez aici.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Cândva, oamenii

Vremuri de inchinare la patimi