Oare adevarul moare?

Oare adevarul moare,
Imediat ce l-ai rostit?
Oare dragostea piere, odata împărtășită?
Oare tot ce e omenesc, piere, odata ce e dezvăluit?
Atunci oare cand spui “TE IUBESC”, ucizi taina și puterea ei?
Prefaci totul în trecut,
Și suflet și tot ce-ai crezut?!

Atunci oare când spui “SUNT FERICIT”, încetezi a mai fi,
Spulberând magia vorbelor nerostite?!
Atunci oare când spui “MI-E DOR”, deja visezi la viitor?

Atunci oare cănd spui….
Dar mai bine tac;
Caci, poate, nerostit, el, cel din urmă gând,
Va dainui.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Cândva, oamenii

Vremuri de inchinare la patimi