EU – TU

Pentru tine, timpul e ca o boare de vant,
Ce trece cu usurinta peste vise si ganduri;
Si poate doar frunza ce cade toamna prin fata ochilor tai,
Iti aminteste ca nimic nu-i vesnic.

Pentru mine, timpul e ca o limba de foc,
Ce ma biciuie in ritmul secundelor
Cu gandul ca poate azi, ori poate maine,
Ori poate chiar ieri se va fi sfarsit o vesnicie.

Pentru tine, timpul e masura pana la venirea soarelui,
Pana la inflorirea florilor,
Si a uitarii viselor tainice,
Ce le ascunzi uneori chiar si de tine.

Pentru mine, timpul e masura pana la apusul soarelui
Pandind in fiece clipa fraza ori gestul,
Ce vor distruge poate pentru totdeauna,
Lumina din adancul sufletului meu.

Pentru tine e timpul din afara,
Un rasarit, apoi iar un apus – o zi.
Pentru mine, e timpul dinlauntru,
Un rasarit apoi iar un apus – o viata.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căci sunt pe lume și de-acei

Căci sunt pe lume și de-acei, Ce cred că viața e o toană, Și ce e azi nu a fost ieri, Iar mâine, e doar vară. Și pentru ei nimic nu-i bun, În suflet să vibreze, Aruncă tot cu grabă-n drum, Pustiul să-și păstreze. Iubire, cald, lumina sfântă, Cuvinte oarbe și apuse, Fără de sens în mintea frântă De viața cu deșarte vise. Căci sunt pe lume și de-acei Ce poartă-n întuneric, Pe cei ce vor sa fie pentru ei, Lumină și drept sfetnic.
Citiți mai multe

Cândva, oamenii

Cândva, oamenii își justificau autosuficiență achiesând la teorii inventate de oamenii sistemului special pentru ei, pentru a le da motive de mândrie în a fi auto-suficienți și hedoniști. Astăzi, teoriile au devenit prea complicate pentru ei. Acum doar proslăvesc autosuficiența și hedonismul. Urmează ca ei să predea viața lor cu totul inteligenței fără suflet devenită, cu ajutorul lor, acel lucru fără de care nu vor ști și nu vor putea (supra)viețui și care le va da iluzia împlinirii.  Bineînțeles în hedonismul absolut împletit cu ignoranța supremă. 
Citiți mai multe

Vremuri de inchinare la patimi

 Trăim vremuri în care ne închinăm patimilor. Trăim prin ele, pentru ele.   Încă mai suntem lăsați să alegem. Ni se arată pisica și apoi suntem lăsați să alegem. Din păcate suntem blocați în aceeași buclă temporală în care îl alegem mereu pe Baraba. Zi de zi, ceas de ceas, alegem plăcerea în locul virtuții, îndestularea în locul cumpătării, mândria în locul modestiei, războiul în locul păcii, minciuna în locul adevărului, batjocura în locul respectului, vulgaritatea în locul elocinței, ignoranța în locul cunoașterii, sexul in locul iubirii, întunericul în locul luminii. Să avem e mai prețios decât sa fim, trupul e mai important decât spiritul. Aceste vremuri se pot încheia într-un singur fel.
Citiți mai multe